Zaharia Stancu

Zaharia Stancu s-a nascut în 1902 în localitatea Salcia, judetul Teleorman, în Câmpia Dunarii. Dupa ce a abandonat scoala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii pâna în 1919, când si-a continuat studiile de literatura si filosofie la Universitatea din Bucuresti. Dupa absolvire a devenit jurnalist. În 1932 a publicat revista Azi, si, în 1937, ziarul democratic Lumea româneasca. Ambele publicatii au fost interzise de regimul fascist. Ca atare, lui Stancu i s-a interzis sa mai publice. În calitatea lui de jurnalist a fost închis înainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial.

În 1946 a devenit directorul Teatrului National din Bucuresti, post pe care l-a ocupat pentru mai bine de 20 de ani. A fost membru al Academiei Române si Presedinte al Uniunii Scriitorilor din România. A câstigat Premiul de Stat pentru literatura, iar în 1971, a primit premiul Gotfried von Herder din partea guvernului austriac. Cartea sa Descult, care "a parcurs globul cu sandale de aur", asa dupa cum îi placea autorului sa spuna , este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi pâna în 1988[necesita citare], printre altele, existând o traducere si în limba japoneza.