Luigi Pirandello

S-a nascut in 1867 in Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) intr-o familie instarita. Tatal, antreprenor al unor mine de sulf – luptase in armata lui Garibaldi si se casatorise in 1863 cu Caterina Ricci–Gramitto, sora unui camarad de arme –, si-ar fi dorit ca fiul sa intre in afaceri, dar Luigi e atras de literatura, isi incepe studiile universitare la Palermo, si le continua la Roma, iar in 1887 publica prima culegere de versuri, Rau vesel.

 

In acelasi an pleaca in Germania, la Universitatea din Bonn, unde in 1891 obtine un doctorat in filologie romanica. Acolo traduce in italiana Elegiile romane ale lui Goethe si compune Elegiile renane. In 1892 se intoarce in Italia si din 1893 se stabileste la Roma, an in care scrie primul roman, Exclusa. Se casatoreste in 1894 cu Maria Antonietta Portulano, fiica unui asociat al tatalui sau. In 1898 fondeaza revista literara Ariel, unde publica prima sa piesa de teatru, Epilogul.

 

Accidentul produs in 1903 la mina de sulf a tatalui sau declanseaza un sir de nenorociri in viata scriitorului: sotia lui sufera o pareza care va lasa grave sechele psihice (in 1919 va fi internata intr-un ospiciu), situatia financiara devine precara, ajunge in pragul sinuciderii. Romanul Raposatul Mattia Pascal (1904) ii aduce un oarecare succes – e tradus in germana –, publica eseuri (Arta si stiinta, Umoristul), iar piesele scrise incep sa-l faca cunoscut.

 

Anii '20 sunt anii veritabilei lui afirmari internationale. In 1923 fondeaza „Teatro d'Arte di Roma“, e invitat in America, unde Teatrul „Fulton“ din New York se va numi vreme de trei luni „Pirandello's Theatre“, face turnee in Anglia, Franta si Germania, apoi, in 1927, ajunge in Argentina si Brazilia. Dupa cartile lui se fac filme – intre care Asa cum ma vrei tu, cu Greta Garbo.

 

In 1934 primeste Premiul Nobel pentru literatura. Moare in 1936, iar familia se supune dispozitiilor sale testamentare: „Cand voi muri, sa nu ma imbracati, infasurati-ma intr-un cearsaf. Fara flori, fara lumanare la capatai. Un dric saracacios. Gol. Si nimeni sa nu ma-nsoteasca, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeti-ma.“

 

Proza: Exclusa (1893), Schimbul (1895), Raposatul Mattia Pascal (1904), Batranii si tinerii (1909), Viata goala, Sotul sau (1911), Se filmeaza (1915, roman reeditat in 1925 sub titlul Caietele lui Serafino Gubbio, operator), Nuvele pentru un an (1922), Unul, nici unul si o suta de mii (1924).

 

Teatru: Liola, Asa e (daca vi se pare), Voluptatea onoarei (1917), Sase personaje in cautarea unui autor (1921), Henric al IV–lea (1922), Uriasii muntilor (piesa neterminata) (1936).