Liviu Ioan Stoiciu

Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950) este poet, prozator, autor dramatic, eseist si publicist. A debutat editorial cu volumul de versuri La fanion (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor).

 

A publicat volume de poezie: Inima de raze (1982), Cind memoria va reveni (1985), O lume paralela (1989), Poeme aristocrate (1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singuratatea colectiva (1996, Premiul Academiei Romane), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam/adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag (Vale-Deal) (2010), Substante interzise (2012), Nous (2015), Opera Poetica (vol. I-II, 2016); antologii de poezie: Cantonul 248 (2005), Lantul (2012).

 

Volume de memorialistica/eseu/publicistica: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revolutiei, urmat de Contrajurnal (2002), Cartea zadarniciei. Convorbiri de sfirsit cu Al. Desliu & „Inspiratii“ de inceput (2008); romane: Femeia ascunsa (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002), Vrajmas (2014); dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).