Edward Gibbon

EDWARD GIBBON (1737–1794) s-a nascut la Lime Grove, in comitatul Surrey, din sudul Angliei. Spirit rebel, renunta la credinta protestanta a familiei pentru a se converti la catolicism, sfidand astfel atmosfera bigota de la Oxford, unde isi facea studiile. In 1754 revine la protestantism dupa un sejur in Elvetia, la Lausanne, sub influenta unui pastor protestant, care se ingrijeste si de completarea educatiei tanarului.

 

Studiaza latina si franceza si este foarte pasionat de istoria antica. Din 1770 se stabileste la Londra, devenind profesor de istorie antica la Royal Academy of Arts, iar din 1774 membru al Camerei Comunelor. Datorita prestigiului de care s-au bucurat lucrarile sale (in special Istoria declinului si a prabusirii Imperiului Roman), a fost numit de contemporani „marele monarh al literaturii“. Influenta operei sale a fost imensa in epoca, impactul ei fiind considerabil pana in zilele noastre.

 

Principalele sale scrieri sunt: Essai sur l’étude de la littérature (1761), Critical Observations on the Sixth Book of Vergil’s, „The Aeneid“ (1770), The History of the Decline and Fall of the Roman Empire (vol. I–VI, 1776– 1789), A Vindication of Some Passages in the Fifteenth and Sixteenth Chapters of the „History of the Decline and Fall of the Roman Empire“ (1779), Mémoire Justificatif pour servir de Réponse à l’Exposé, etc. de la Cour de France (1779).