Sinucidere gravitationala

Inca un volum teribil de frumos si incitant, cu care scriitorul Aurel Carasel ne poarta in vasta sa lume a ”Istoriei Viitorului”, in perioada initierii si dezvoltarii Lumilor Agricole Spatiale, atat de necesare omenirii pornite in aventura colonizarii Sistemului Solar.

Contine nuvelele:

Punta Arenas

Sinucidere gravitationala

Dralin

Vesnic tanar

Portul xenoc

Lumile Agricole Spatiale (LAS) reprezinta un concept intalnit inca de la inceputul secolului al II-lea EC (Era Cosmica), in jurnalul lui Eriks vaan Vongt y Trivalles, capitan de cursa lunga pe transportorul ”Cleyjans Puerto Rico”, apartinand Companiei Harald & Stickers, singura care cumparase, in anul 99 EC, un coridor de transport spre lumile lui Jupiter.

Era vorba numai despre o simpla opinie, care viza mai mult ideea de a asigura hrana naturala pentru echipaje, in puncte de acces fixe, asemenea unor oaze in desert.

Deoarece zborurile lungi implicau nave de mari dimensiuni (”Cleyjans” avea lungimea de 2,33 km si latimea in punctele cele mai indepartate de ax de 489 m), echipajele pentru manevre si intretinere erau mari, depasind frecvent 150-200 de oameni. Hrana si apa potabila si cea menajera ocupau mai mult de un sfert din dimensiunea navelor, iar acest lucru se repercuta in micsorarea suprafetelor disponibile pentru transport.

Mai multe platforme agricole, rotindu-se pe orbita unor corpuri ceresti precum Marte, Europa, Iapetus sau Ostia/Clouds ar fi putut expedia, la cerere, cu ajutorul unor navete rapide, alimentele si apa necesare navelor aflate in tranzit prin apropierea lor.

OPINIA CITITORILOR