Sclavii pământului

Sclavii pământului - Vintilă Corbul. Sclavii pământului este al doilea roman scris de Vintilă Corbul, la numai 18 ani, şi ultima carte publicată înainte de a fi trecut de către comunişti pe lista scriitorilor interzişi. Urmează o perioadă de care scriitorul îşi aminteşte cu multă amărăciune. După război, toate proprietăţile familiei sunt confiscate. Vintilă Corbul şi familia sa sunt evacuaţi şi forţaţi să locuiască în bucătăria unui imobil şubrezit, într-una din cele patru camere locuite de patru familii. Diplomele sale nu mai sunt „valabile". Vintilă Corbul, licenţiat în istorie şi magistrat, ajunge muncitor necalificat şi, ulterior, inginer la ICAB (Întreprinderea Canal şi Apă Bucureşti), unde lucrează aproape 15 ani. Şi astăzi îşi aminteşte cu nostalgie şi amuzament că singura construcţie realizată de el a fost o toaletă publică, undeva în centrul Bucureştiului. Chiar dacă nu a fost niciodată comunist şi „nu a meritat" să i se spună „tovarăş", i s-a acordat o atenţie deosebită pentru că operele sale aduceau statului venituri importante. A detestat comunismul şi, imediat ce a avut ocazia, a fugit din ţară, trăind mulţi ani cu frica posibilelor represiuni ale securităţii comuniste. Ultimul său roman „Ciuma Roşie", nefinalizat încă, pe care îl doreşte a fi autobiografic, critică aspru comunismul. După ce va fi terminat, romanul va fi oferit cititorilor de către Colecţia „Adevărul", până atunci fiind publicat pe fascicule în ziarul „Adevărul".