Sabina I. Ispas - Etnologie Romaneasca, Folcloristica si Etnomuzicologie - Volumul III, Nasterea si copilaria, partea a 2-a. Ritualitate postnatala, copilaria intre Ludic si Folcloric, Pedagofie infantila

Terminologia populara, corelata praxisului ritual al nasterii, a aparut din nevoia omului de a modela si apropia prin cuvant necunoscutul, de a intelege si a da sens inceputului si misterului vietii. Creator de semnificatii, omul societatii traditionale a imbracat in limbaj simplu, direct, aparent banal, conceptia sa asupra fenomenologiei nasterii. Prin aspectul sau dominant conotativ, cuvantul gestionat dupa rigorile ritual-ului se specializeaza si recupereaza sensuri adanci, superioare ce proiecteaza gandirea si actiunea umana in dimensiunea transcendentului.

Institutia nasiei, consfintita prin legatura spirituala inchegata intre doua categorii umane, adesea distincte social, nasi si fini, avea in comunitatea sateasca traditionala permanenta genealogica, se mostenea si se transmitea ciclic de la parinti la copii, fiind considerata mai puternica decat rudenia biologica, de sange: "daca un frate sau o sora boteaza altui frate sau altei surori, ei nu-si mai zic frati, badica sau lelica ca mai inainte, ci cumatru, cumatra" (Scurtu, 1966: 249). Terminologie, nasul de botez, cu perechea feminina nasa, inregistreaza o pletora semantica larga, fiind un factor de autoritate in jurul caruia se polarizeaza intreaga desfasurare a botezului, cu relevanta insa si in celelalte manifestari destinate ritului de trecere.

Nr. de pagini: 344
Anul aparitiei: 2012