Gellu Naum. Poezia contra literaturii

Editia a doua, revazuta si adaugita
Foto coperta: © 2003 Fundatia Gellu Naum

Prin fiecare perete circulau doua taceri

si eu ieseam sa ma ascult

cu doua guri vorbeam si ma ascultam singur

cu cate doua urechi pe fiecare parte a fetei

si era o iubire

in timp ce peste cubul ei abia vizibil

in fiecare dimineata rasareau doi sori

Gellu Naum, Iubire imensa

Daca staruiesti asupra analizei, daca cercetezi, cum am avut eu pretentia sa fac in aceasta carte, articulatiile cele mai ascunse ale poeziei, ai, in final, impresia ca exista o logica si in acest ilogic aparent si ca dicteul automat nu este numai automat, ci duce, in cele din urma, spre o mare viziune, in care realul comunica cu suprarealul, adica in care, cum spunea Breton pe vremuri, realul, imaginarul, viata si moartea, trecutul si viitorul inceteaza sa mai fie percepute in mod contradictoriu. Dar Gellu Naum se intoarce, iata, la miezul doctrine suprarealiste, deci ramane consecvent cu el, si, depasind toate poncifele, toate cliseele pe care suprarealismul clasic le-a propus, reuseste sa fie un poet foarte actual, un poet care are constiinta gravitatii fundamentale a poeziei, cu dimensiunea ei metafizica si un fel de angajare mai profunda in real, si in acelasi timp are si libertatea aceasta a jocului, a ironiei si autoironiei, care ii asigura locul absolut personal si original in literatura romana si in cea mondiala. (Ion Pop)
 

CUPRINS

UN CUVANT-INAINTE

POST-SCRIPTUM

POEZIA CONTRA LITERATURII

UN DEBUT POETIC INCENDIAR

IN SPA?IUL BURLESC AL ONIRICULUI

PE CULOARELE SOMNULUI

DE LA SUPRAREALISM LA SUB-REALISM

ATHANOR, CUPTORUL ALCHIMIC

COPACUL-ANIMAL

TATAL MEU OBOSIT

FRAGMENTE DE DISCURS AMOROS

SPRE PARTEA CEALALTA

SCHIMBAREA LUCRURILOR

FE?E ?I SUPRA-FE?E

PROZOPOEME

TEATRUL LUMII, COMEDIA LITERATURII

IN LOC DE CONCLUZII

ADDENDA

„NU CUNOSC IN LITERATURA EUROPEANA UN POET CARE SA FI AJUNS LA PERFORMANTA LUI GELLU NAUM PE TERENUL SUPRAREALISMULUI” (DIALOG REALIZAT DE DORA PAVEL)

BIBLIOGRAFIE

DESPRE AUTOR

ION POP (n. 1 iulie 1941, Miresu Mare, Maramures). Poet, critic literar, traducator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1964). Doctorat cu teza Avangardismul poetic romanesc (1971). Debut absolut cu versuri in Steaua (1959). VOLUME: Propuneri pentru o fintina, 1966; Biata mea cumintenie, 1969; Avangardismul poetic romanesc, 1969; Poezia unei generatii, 1973; Transcrieri, 1976; Gramatica tarzie, 1977; Ore franceze, 1979, 2024; Nichita Stanescu – spatiul si mastile poeziei, 1980; Lucian Blaga. Universul liric, 1981, 1999, 2022; Lecturi fragmentare, 1983; Jocul poeziei, 1985, 2023; Soarele si uitarea, 1985; Avangarda in literatura romana, 1990, 2000; Amanarea generala, 1990; A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei, 1993; Ajournement general, 1994; Recapitulari, 1995; Pagini transparente, 1997; Gellu Naum. Poezia contra literaturii, 2001; Viata si texte, 2001; Descoperirea ochiului, 2002; Ore franceze, II, 2002; Elegii in ofensiva, 2003; Lucian Blaga in 10 poeme, 2004; La decouverte de l’oeil, 2005; La rehabilitation du reve. Une anthologie de l’avant-garde litteraire roumaine, 2006; Introducere in avangarda literara romaneasca, 2007; „Echinox” – vocile poeziei, 2008; Litere si albine, 2010; Din avangarda spre ariergarda, 2010, 2023; Dezordinea de zi, 2012; Scara din biblioteca, 2013; Casa scarilor, 2015; Poezia romaneasca neomodernista, 2018; Carti la alegere, I, Poeti si poezie, 2020; Existenta rituala. Despre poezia lui Ioan Alexandru, 2020; Ferestre, 2021; Constiinte critice, 2022; Carti la alegere, II, Proza eseu, critica si istorie literara, 2023; Proba focului, 2023; Lecturi din mers, 2024; Viata a doua, 2024.

A COORDONAT: Dictionarul analitic de opere literare romanesti (4 vol., 1998-2003, ed. definitiva 2007); Echinox 50 (impreuna cu Calin Teutisan), 2018.

A REALIZAT: o antologie a avangardei literare romanesti, La rehabilitation du reve, Paris-Bucuresti, 2006 si antologiile Avangarda romaneasca, 2015 si Poezia romaneasca dupa 1945 (4 vol., 2022, 2023).

CORESPONDENTA: Ore, zile, ani de prietenie. Corespondenta Ion Pop-Mircea Zaciu (1964-2000), 2020;

TRADUCERI: Georges Poulet, Constiinta critica, 1979; Jean Starobinski, Textul si interpretul, 1985; Ilarie Voronca, 11 povestiri, 1990; Jean Starobinski, 1789. Emblemele ratiunii, 1990; Eugene Ionesco, Note si contranote, 1992 (2002); Gerard Genette, Introducere in arhitext. Fictiune si dictiune, 1993; Tristan Tzara, ?apte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ, 1996; Tzvetan Todorov, Omul dezradacinat, 1997; Paul Ricoeur, De la text la actiune, 1999; Paul Morand, Bucuresti, 2001 (in colaborare cu Marian Papahagi); B. Fondane, Scriitorul in fata Revolutiei, 2005; B. Fondane, Baudelaire si experienta abisului (in colaborare cu Ioan Pop-Curseu), 2013.