Executarea hotărârilor penale. Practică judiciară

Executarea hotărârilor penale. Practică judiciară.

Lucrarea este structurată astfel cum se regăsesc dispoziţiile privind executarea în Codul de procedură penală, iar dacă nu a fost tratat distinct capitolul privind executarea pedepselor principale este pentru că această problemă se regăseşte practic în toate celelalte capitole, în special în cele privind schimbări în executare, modificări ale pedepselor, precum şi în capitolul care abordează problema contestaţiei la executare, acestea fiind de altfel şi cele care generează cele mai multe discuţii în practică.

Se vor regăsi şi speţe ale instanţei supreme, pronunţate în urmă cu mulţi ani – ca acelea privind executarea pedepsei la locul de muncă sau executarea într-o închisoare militară, ştiut fiind că aceste instituţii au o aplicabilitate restrânsă, în ultimii ani fiind pronunţate puţine hotărâri prin care s-au dispus asemenea modalităţi de executare a pedepselor.

Capitolul I. Dispoziţii generale. Data la care hotărârile penale rămân definitive şi devin executorii. Cazuri în care hotărârile penale sunt executorii, deşi nu sunt definitive

Capitolul II. Executarea pedepsei principale a închisorii militare

Capitolul III. Executarea pedepselor complementare

Capitolul IV. Executarea măsurilor de siguranţă

Capitolul V. Executarea dispoziţiilor civile din hotărâri

Capitolul VI. Schimbări în executarea unor hotărâri

Capitolul VI. Amânarea executării pedepsei închisorii

Capitolul VIII. Întreruperea executării pedepsei închisorii

Capitolul IX. Înlăturarea sau modificarea executării pedepsei

Capitolul X. Contestaţia la executare

Capitolul XI. Executarea pedepselor de către minori

Capitolul XII. Asistenţa juridică internaţională şi procedura extrădării

Index alfabetic

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

✎scrie un review