Curtea Constitutionala a Romaniei. Justitia politicului sau politica justitiei? Editia a II-a, revazuta si adaugita

Lucrarea isi propune sa examineze unica institutie din Romania consacrata contenciosului constitutional, cu privire speciala asupra constitutionalitatii legilor, functie instituita in tara noastra inca din 1908.

Cuprinsul lucrarii raspunde la numeroase intrebari pe care le-au formulat cititorii, mass-media si diversele organisme politice si sociale. Interogatiile privitoare la competenta, organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la caracterul sau politic sau juridic, precum si la alte probleme de interes public isi gasesc raspunsuri argumentate, care pot fi agreate de o masa larga de cititori interesati de modul constitutional de aparare a drepturilor si a libertatilor fundamentale, de organizarea si functionarea statului roman.

Subtitlul lucrarii – Justitia politicului sau politica justitiei? – a dat nastere unor numeroase controverse doctrinare si mediatice. Argumentele prezentate in lucrare ii lasa cititorului posibilitatea de a decide asupra raspunsului corect la aceasta intrebare.

Argumentatia logica a lucrarii incadreaza Curtea Constitutionala a Romaniei in modelul european de control al constitutionalitatii legilor si plaseaza instanta noastra de contencios constitutional in trendul mondial al sporirii rolului si legitimitatii curtilor constitutionale.

Au trecut noua ani de la prima editie a acestei carti, noua ani in care Curtea Constitutionala a fost arbitrul multor batalii duse pe scena politica a Romaniei. Autorii realizeaza o analiza in detaliu a rolului jucat de instanta de control constitutional in incercarea de a raspunde la o intrebare complexa: „Curtea Constitutionala a Romaniei reprezinta justitia politicului sau politica justitiei?”

Cartea debuteaza cu o incursiune in lucrarile Adunarii Constituante si a diverselor curente care propuneau diferite modele ale controlului de constitutionalitate. In acest sens, autorii arata ca in anul 1991 a avut castig de cauza modelul european al controlului de constitutionalitate, model bazat pe o institutie nationala, apta sa  controleze constitutionalitatea legilor in mod centralizat  si a altor raporturi dintre autoritatile statale.

Ulterior, este prezentata evolutia Curtii Constitutionale in anii care au urmat infiintarii sale si este examinata organizarea acesteia. In cel de-al patrulea capitol autorii analizeaza competenta materiala a instantei de contencios constitutional, competenta care desemneaza atributiile pe care Constitutia sau legea sa organica le confera Curtii Constitutionale.

In urmatoarele cinci capitole sunt analizate in detaliu aceste atributii: controlul constitutionalitatii activitatii legislative, constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de presedinte al Romaniei, judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, verificarea indeplinirii conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni si respectiv controlul asupra exercitarii atributiilor privitoare la organizarea si desfasurarea referendumului.

Bogdan Bucatariu

OPINIA CITITORILOR