Ce traieste copilul si ce simte mama lui

Ce traieste copilul si ce simte mama lui de Speranta Farca. Ce traieste copilul si ce simte mama lui
Cum intelege mama ce ii«spune» nou-nascutul sau?
Ce relatie este intre cantec si descantec?
Care e semnificatia imaginii din icoana?
Cine sunt ciclopii din vise si mitologie?
De ce adora copiii baloanele si bomboanele?
Care sunt spaimele noastre profunde?
Care sunt sursele superstitiilor noastre?
De ce suntem creativi?
Ca parinti, cresterea copilului ne releva adevaruri nebanuite despre noi insine, dar si despre miturile si credintele umanitatii in general.

dr. Speranta Farca este psihanalist specializat in relatia mama–copil, cercetator la Institutul de Stiinte ale Educatiei, conf. univ. dr.
(asociat) la Departamentul pentru Formarea Cadrelor Didactice al UNArte Bucuresti


Cuprins:
Introducere
Copilul— trairile si dezvoltarea sa

I. Angoasa primara

1. Regres din regret
2. Timpul organic si timpul arhaic
3. Relatia„mami"–mediu vital
4. Principalele legari din simbioza primara
4.1. Imbratisarea
4.2. Laptele-uniune
4.3. Ochiul, deochiul din frunte
4.4. Preverbalul comunicativ
4.5. Limba materna— un spatiu de vietuire
5. Spatiul copilului si corpul mamei
5.1. Casa
5.2. Curtea
5.3. Drumul
5.4. Miscari de acoperire a spatiului arhaic

II. Angoasa de abandon

1. Poarta catre separare
2. Caracteristici ale separarii
2.1. Timpul secvential
2.2. Spatiul separatiei
2.3. Obiectul-mediu
2.4. Constanta obiectului
3. Achizitii specifice separarii
3.1. Miscarea de identificare si separare
3.2. Controlul sfincterian
3.3. Hranirea— de la supt catre autoservire106
3.4. Gura— rost lipsit de san
3.5. Limbajul— comunicare intru separare
4. Elemente de sprijin pentru separare
4.1. Trairile mamei
4.2. Tertul si importanta lui in simbioza
4.3. Rolul tatalui in simbioza
5. Jocul
5.1. Jocul si forma rotunda
5.2. Jocuri de control sfincterian
5.3. Jocurile de motricitate grosiera
5.4. Mancarea-joc si jocul cu mancarea
5.5. Limbajul„an-tan-te"

III. Teama de necunoscut

1. Rolul mamei in continerea spaimei
1.1. Comportamente materne de necontinere 228
1.2. Capacitatea de anticipare a copilului
2. Jocuri de asigurare
2.1. Repetitii asiguratoare
2.2. Jocuri de prezentare si de rol
2.3. Surprize si cadouri
2.4. Absente ale jocului si disfunctiile sale
3. Cunoasterea ca aparare in fata necunoscutului 249
3.1. Transferul
3.2. Invatarea si spiritul de cercetare
3.3. Cuminecarea— comunicare
4. Modalitati sociale de gestionare a spaimei
4.1. Conformismul
4.2.„Haina face pe om"
4.3. Animalul, totemul, masca
4.4. Ritualul
4.5. Interfata sociala
4.6. Grupari si apartenente
4.7. Metamorfozarea sociala a spaimelor individuale

IV. Teama de moarte

1. Deschiderea timpului vremelnic
1.1. Timpuri si imagini ale mortii
1.2. O noua polaritate: timp istoric– timp subiectiv
2. Zbaterea mamei intre moarte si nemurire
3. Aparari in fata mortii
4. Achizitii si interese specifice
4.1. Capacitatea de a distinge viul de neviu
4.2. Animismul, tehnicismul si creativitatea 344
4.3. Simtul timpului si al istoriei
4.4. Polarizarea afectiva si importanta batranului
5. Utilitatea simbolicului
5.1. Importanta basmului
5.2. Caracteristici ale vizualului

V. Angoasa de pierdere a integritatii corporale

1. Corpul— loc al eului
1.1. Reprezentarea corpului
1.2. Stapanii corpului
2. Achizitii in dezvoltare
2.1. Limbajul trupului
2.2. Aderarea la umanitate
2.3. Transformarea spaimei in grija
2.4. Turnul Babel
2.5. Actiunea, implicarea, participarea
3. Forme si manifestari ale spaimei
3.1. Ipohondrie si ingrijorari
3.2. Frici, cosmaruri, temeri
4. Elemente de echilibru si asigurare
4.1. Limitatori ai eului
4.2. Superstitia
4.3. Refularea limbii materne
4.4. Jocuri de asigurare

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

✎scrie un review