Ce a fost cum a fost. Paul Cornea de vorba cu Daniel Cristea-Enache

„Chestiunea pe care mi-o pui– a aderarii la comunism– e bine-venita.
O astept, am asteptat-o de o buna bucata de vreme. Este una dintre problemele semnificative, cu un mare impact existential in cazul meu. Spre a-i da un raspuns valabil, imi asum, evident, clauza sinceritatii depline, altcum ce interes ar mai avea sa depun marturie? Dar mai am in vedere si un al doilea criteriu, de asta data procedural, pe care l-am deprins ca indispensabil de-a lungul carierei mele de istoric si teoretician al literaturii: spre a intelege cum s-au petrecut lucrurile, e totdeauna necesar sa le situezi in contextul lor generativ. Un context care se cuvine examinat de aproape, cu atit mai mult cu cit indeosebi generatiile mai tinere au despre ambientul epocii o imagine aburita si, nu o data, unilaterala.” (Paul Cornea)
 
„Dincolo de o admirabila evocare a parintilor, raspunsurile trimise pe indelete de Paul Cornea lui Daniel Cristea-Enache cuprind o analiza a vietii proprii si o meditatie asupra ei. Preocupat cu precadere de motivele care l-au condus spre comunism, de felul cum a traversat diverse demnitati si de procesul intelectual si de constiinta in urma caruia s-a desprins cu totul de idealul sau juvenil, Paul Cornea a facut din relatarea lui nu numai una despre sine, ci una deosebit de pretioasa despre epoca in care a trait. Cartea ofera ceea ce ne lipsea, si anume o vedere dinauntru, patrunzatoare si onesta, a sistemului comunist. O de inteles, dar si de regretat retinere l-a impiedicat pe carturar sa fie la fel de insistent cu opera proprie si mai ales   l-a facut discret cu adevarul incontestabil ca domnia sa este unul dintre marii profesori, dintotdeauna, ai invatamintului umanist romanesc.” (Livius Ciocarlie)
 
„Facultatea de Litere implineste zilele acestea 150 de ani. Profesorul Paul Cornea, 90. O intrebare imi vine in minte sub impresia acestei coincidente. Citi dintre absolventii Facultatii de Litere din ultima jumatate de secol– dintre care nu putini alcatuiesc astazi elita culturala a Romaniei– ar avea motive sa nu-si recunoasca norocul de a-l fi cunoscut pe Profesor? Ma gindesc ca, intr-un anume fel, cartea aceasta de convorbiri, Ce a fost– cum a fost, prin bogatia exceptionala a informatiilor ei si cantitatea impresionanta de viata, ofera o sansa si celor care nu au avut parte la vreme de intelepciu-nea, cordialitatea si magia prezentei Profesorului nostru.” (Eugen Negrici)

Nr. de pagini: 400
Anul aparitiei: 2013

OPINIA CITITORILOR