Atlasul popoarelor din America

Atlasul popoarelor din America
America, cuvânt cu sonoritate istorică multiplă, evocă simultan civilizaţii dispărute, vechi conquistadores, puritani şi temerari vânători şi traficanţi francezi de blănuri din teritoriile canadiene (aşa-numiţii coureurs des bois), latifundiari, sclavi şi corsari, gauchos, imigranţi debarcând la New York, baroni ai cafelei, indieni cultivatori de coca, pentru ca, pe măsura trecerii anilor, şirul unor asemenea poncife să se amplifice. Iar atunci când vine vorba despre etniile trăitoare pe întinderea lui, continentul american îşi merită cu prisosinţă numele de Lume Nouă, toate seminţiile constituind rezultate ale fuziunii populaţiilor venite, cele mai multe, de prin alte colţuri ale lumii.
Atlasul popoarelor americane este cartea care-şi pune cititorii pe urmele istoriei acestor neamuri, parcurgând etapele formării lor – alăturarea primilor colonizatori europeni indienilor autohtoni, olmeci, maya, azteci şi incaşi, sosirea pe aceste pământuri a africanilor, debarcaţi de pe corăbiile negustorilor de sclavi, şi, în sfârşit, imigranţia de diverse origini (primordial europeană şi asiatică) –, clarificând pe această cale profilul etnic particular al fiecăreia dintre cele treizeci şi şase de naţiuni independente ale continentelor americane, de Nord, Central şi de Sud, colorându-şi discursul istorico-geografic cu o paletă de circa 70 de materiale cartografice (indispensabile pentru o bună înţelegere a marilor momente istorice) şi punând în lumină o anumită specificitate americană, care, din Quebec până în Chile, trecând prin Cuba şi Bolivia, depăşeşte simplul clivaj existent între America de Nord şi America Latină.

CUPRINS:
De la amerindieni la americani (Limbile. Religiile; Scurtă istorie a Americii) • America, înainte de 1500 • America perioadei coloniale (America spaniolă; Brazilia colonială; Insulele Antile, în secolele XVI-XVIII; America de Nord colonială) • America de Nord (Statele Unite, între 1783 şi 1865; Statele Unite, între 1865 şi 1929; Statele Unite, începând din 1929; Populaţia americană: emigraţia, indienii; Canada, după 1867) • Antilele şi Guyana în secolele XIX-XX (Cuba, colonie spaniolă; Puerto Rico; Antilele şi Guyana britanice; Antilele şi Guyana franceze; Antilele şi Guyana olandeze; Cincisprezece state independente: Cuba, Haiti, Republica Dominicană, Jamaica, Bahamas, Antilele Mici, de tradiţie britanică, Trinidad şi Tobago, Guyana, Surinam) • America Latină (Mexic; America Centrală; Statele andine; Statele sudice; Brazilia) • Bibliografie • Index