Educatia timpurie

Educatia Timpurie

Start Bun in Viata pentru Fiecare Copil

Educatia timpurie are doua sensuri esentiale. Primul se refera la inceperea educatiei cat mai devreme, iar al doilea la abordarea holistica, multidisciplinara si complexa a copilului mic. Aceasta schimba radical practicile traditionale de ingrijire, crestere si educare.

Fiecare copil merita un start bun in viata. In primii ani, dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului este rapida si depinde de conditiile de trai, experientele avute si adultii care il ingrijesc. Educatia timpurie nu este doar o pregatire pentru scoala, ci si pentru viata in general.

Beneficiile educatiei timpurii:

- Dezvoltare rapida si sanatoasa

- Abordare holistica si multidisciplinara

- Pregatire pentru viata, nu doar pentru scoala

- Schimbare pozitiva in practici traditionale de crestere si ingrijire

PARTEA I: FUNDAMENTELE SI ARGUMENTELE POLITICILOR SI PROGRAMELOR DE EDUCATIE TIMPURIE

CAPITOLUL I: Educatia timpurie sau programe educative pentru copilaria mica

I. 1. Educatia timpurie ca domeniu multiplu si nou de studiu si actiune13

I. 2. Educatia timpurie – forme si componente14

I. 3. Educatia timpurie in cadrul educatiei pentru toti si a educatiei incluzive14

I. 4. Definitia educatiei timpurii in contextul ingrijirii timpurii pentru dezvoltare18

I. 5. Educatia la varstele mici ca obiectiv al politicilor internationale21

I. 6. Caracteristicile si nevoile de dezvoltare ale copiilor27

I. 7. Stimularea ca specific al dezvoltarii la varstele mici31

I. 8. Tendinte si statistici32

CAPITOLUL II: Studii, cercetari si programe in domeniul varstelor mici si prescolare

II. 1. Cercetarea stiintifica asupra varstelor mici ale copilului si studiile de dezvoltare prenatala (psihologia fetusului)39

II. 2. Studii privind importanta copilariei mici asupra scolarizarii si a conditiei sociale44

II. 3. Relatiile sociale in copilaria mica45

II. 4. Studii despre imaginea de sine, respectul de sine si increderea in fortele proprii54

II. 5. Studii de nutritie si alimentatie57

II. 6. Studii si orientari privind constructia si eficienta programelor sociale adresate micii copilarii si dezvoltarea teoriei privind educatia timpurie58

II. 7. Studii si politici sociale incluzive privind indicatorii si reperele copilariei68

CAPITOLUL III: Repere normative si principii ale programelor pentru educatie timpurie

III. 1. Educatia copiilor mici intre tendinte si valori77

III. 2. Modele explicative ale dezvoltarii: modelul ecologic si cel al situatiilor de risc79

III. 3. Principiile generale pe care se bazeaza programele de educatie timpurie82

III. 4. Relatia dintre educatia timpurie si educatia prescolara89

III. 5. Dimensiunile unui proiect de program bazat pe individualizare si abordare timpurie a educatiei91

III. 6. Principiile metodologice propuse in cresa si gradinita in perspectiva educatiei timpurii93

III. 7. Evaluarea programelor de educatiei timpurie97

III. 8. Educatoarea si alti profesionisti in programul de educatie timpurie din gradinita99

CAPITOLUL IV: Dezvoltarea copilului: dimensiunile proceselor de educatie timpurie in favoarea dezvoltarii

IV. 1. Programele creselor si gradinitelor in favoarea dezvoltarii copiilor103

IV. 2. Dezvoltarea copilului mic104

IV. 3. Principiile dezvoltarii copilului105

IV. 4. Modele teoretice de stadii si etape de dezvoltare a copilului107

IV. 5. Dezvoltarea holistica110

IV. 6. Dezvoltarea embrionului pana la nastere110

IV. 7. Momentul nasterii111

IV. 8. Dezvoltarea dupa nastere111

IV. 9. Dezvoltarea in cursul primilor trei ani112

IV. 10. De la 3 la 6 ani113

IV. 11. Situatii de risc pentru dezvoltarea copilului mic114

IV. 12. Aspecte ale dezvoltarii sociale la copilul mic115

IV. 13. Interactiunea cu adultul ca baza a dezvoltarii limbajului119

IV. 14. Alfabetizarea emotionala121

IV. 15. Experienta copilului ca experienta de relatie124

IV. 16. Probe si testecare evalueaza dezvoltarea copilului mic124

IV. 17. Programul Portage125

IV. 18. Repere de dezvoltare in cadrul educatiei timpurii in Romania130

IV. 19. Adaptarea programului educativ din cresa si gradinita pentru dezvoltarea personalitatii 134

IV. 20. Componentele personalitatii – un model pentru programele educationale timpurii134

IV. 21. Programul de educatie timpurie – ca program adecvat dezvoltarii copilului136

PARTEA A II A: ANALIZA SI DEZVOLTAREA PRACTICILOR IN EDUCATIA TIMPURIE

CAPITOLUL V: Sprijin educational pentru dezvoltare prin cunoastere si individualizare

V. 1. Cunoasterea copilului in cresa si gradinita pentrustimularea dezvoltarii sale holistice142

V. 2. Individualizarea ca proces de sprijin a dezvoltarii159

Anexa 1167

CAPITOLUL VI: Perspective de abordare a jocului in educatia timpurie

VI. 1. Importanta jocului la copilul mic si prescolar177

VI. 2. Dimensiunile jocului182

VI. 3. Tipurile de joc in evolutia copilului182

VI. 4. Rolul parintilor in joc185

VI. 5. Primele jocuri sau specificul jocului la copilul mic186

VI. 6. Jocul in programul de cresa/ gradinita189

CAPITOLUL VII: Rolul amenajarii spatiului educational in dezvoltarea copilului mic si prescolar

VII. 1. Rolul mediului fizic in dezvoltarea copilului198

VII. 2. Mediul fizic din familie202

VII. 3. Importanta amenajarii spatiului educativ din cresa/ gradinita204

VII. 4. Ce sunt ariile de stimulare? 207

VII. 5. Organizarea practica a spatiului educativ prin arii de stimulare210

VII. 6. Ocazii de joc – ocazii de invatare si dezvoltare prin ariile de stimulare211

VII. 7. Tipuri de arii de stimulare214

VII. 8. Chestionar pentru evaluarea organizarii salii de grupa231

VII. 9. Avantajele ariilor de stimulare232

VII. 10. Rolul educatoarei in amenajarea spatiului educativ233

VII. 11. Materialele folosite237

VII. 12. Sugestii pentru alegerea jucariilor si a materialelor didactice238

CAPITOLUL VIII: Imaginea de sine si stima de sine in educatia timpurie

VIII. 1. Educatia timpurie si imaginea de sine241

VIII. 2. Identitate si constructia sinelui la copil241

VIII. 3. Relatia dintre dezvoltarea sinelui si apartenenta la copilul mic242

VIII. 4. Relatia dintre dezvoltarea personala si increderea de sine244

VIII. 5. Imaginea de sine, increderea in sine si respectul sau stima de sine245

VIII. 6. Procesul de construire a imaginii de sine247

VIII. 7. Imaginea de sine sanatoasa si imaginea de sine deficitara249

VIII. 8. Un model al indicatorilor imaginii de sine in primii ani de viata251

VIII. 9. Factorii care influenteaza invatarea sinelui252

VIII. 10. Premisele respectului de sine253

VIII. 11. Conceptul de stima de sine si analiza sa teoretica255

VIII. 12. Componentele stimei de sine258

VIII. 13. Atitudinile parentale si stima de sine258

VIII. 14. Activitatile pentru formarea increderii de sine in cresa si gradinita259

VIII. 15. Recomandari practice si cerinte fata de educatori262

VIII. 16. Experienta de viata si respectul de sine265

CAPITOLUL IX: Raspunsul la cerintele educationale speciale in programul de educatie timpurie

IX. 1. Concepte cheie270

IX. 2. Diversitate si diferente in dezvoltare271

IX. 3. Cerinte educationale si cerinte educationale speciale272

IX. 4. Atitudinea fata de copiii cu CES273

IX. 5. Perspectiva pozitiva asupra copiilor cu CES274

IX. 6. Situatiile de risc pentru dezvoltarea copiilor275

IX. 7. Imaginea de sine la copilul cu dizabilitati si/ sau alte CES276

IX. 8. Acoperirea nevoilor speciale de educatie la varstele timpurii277

IX. 9. Teze fundamentale in tratarea CES la varstele mici279

IX. 10. Istoricul interventiilor educationale asupra copiilor cu CES279

IX. 11. CES in cresa/ gradinita – directii de actiune282

IX. 12. Recomandari in planificarea activitatilor284

IX. 13. Semnele de risc la copiii mici, de la 0 la 2 ani286

IX. 14. Un instrument de evaluare a comportamentelor semnificative ale copiilor in copilaria mica (0-2 ani)286

IX. 15. Instrumente pentru evaluarea timpurie a CES in gradinita289

IX. 16. Rolul educatoarei in evaluarea si lucrul cu copiii cu CES290

IX. 17. Cine sprijina educatoarea in activitatea cu copiii cu CES? 293

IX. 18. Cum folosim progamul de educatie timpurie in problematica copiilor cu CES294

IX. 19. Pasii abordarii unei educatii de calitate, incluzive la nivelul cresei/ gradinitei295

CAPITOLUL X: Parteneriatul educational

X. 1. Familia ca mediu primar de socializare299

X. 2. Familia si educatia copiilor300

X. 3. Parintele bun sau competenta parentala304

X. 4. Stadiile de dezvoltare ale competentei parentale306

X. 5. Stilul educativ in familie307

X. 6. Parteneriatul educational in favoarea dezvoltarii copilului309

X. 7. Parteneriatul educational ca relatie si ocazie de dezvoltare pentru participanti310

X. 8. Parteneriatul educational ca atitudine311

X. 9. Partenerii actiunilor educative313

X. 10. Modelul teoretic al parteneriatului314

X. 11. Parteneriatul dintre parinti si educatori pentru a creste realizarile/ performantele copilului/ elevului315

X. 12. Imputernicirea317

X. 13. Implicarea parintilor317

X. 14. Argumente si forme de implicare a parintilor in educatia formala318

X. 15. Modele ale unui parteneriat efectiv si eficient324

X. 16. Conditiile parteneriatului328

X. 17. Un cadru de masurare calitativa a parteneriatului in educatia timpurie331

X. 18. Concluzii practice pentru parteneriatul in educatia timpurie337

X. 19. Cand se stabileste colaborarea337

X. 20. Informarea parintilor338

X. 21. Rezolvarea conflictelor cu parintii339

X. 22. Tipuri de activitati cu parintii341

X. 23. Strategii de sprijin pentru familii in luarea deciziilor privitoare la copil342

X. 24. Centrele de Resurse pentru Parinti343

X. 25. Materiale necesare in CRP344

X. 26. Comunitatea educativa346

X. 27. Structuri de sprijin pentru copil, familie si educatori347

BIBLIOGRAFIA LUCRARII350

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review