Aventuri aproximative vol. 1

Din mai 1953, odata cu reaparitia revistei "Flacara" al carei numar-pilot color il macheteaza, incepe ascensiunea lui Vlad Musatescu in postura de redactor-artistic (sau machetator, sau, cum se zice azi, art-director). Prin mana ii trec mai toate publicatiile importante, cum ar fi "Gazeta literara", "Magazin istoric", "Cinema" ori "Scanteia".

Putinul timp liber pe care il mai are, caci lucra la mai multe "razboaie" deodata, si-l petrece la "Capsa" sau la ferma de la Tancabesti pe care o cumparase in 1959 cu 2 lei/mp din banii imprumutati si returnati bunului sau prieten, scriitorul Constantin Chirita (casuta cu doua camere si antreu de la Tancabesti, ca si locuinta de pe Calea Mosilor, unde a scris majoritatea cartilor sale, au fost demolate din odinul lui Ceausescu, de executie ocupandu-se, cum zice Maiestrica, primarul "Ion Teleaga, zis Dinca").

Mai varstnicii gazetari ori scriitori si-l mai amintesc, poate, bantuind pe la "Casa Scanteii", sau pe la celebrul restaurant al Uniunii Scriitorilor, aidoma unui personaj de film à l'americaine - ochelari usor fumurii, favoriti cazuti in barba ca neaua, costum sic din tergalul la moda atunci, precum cristalele Swarovski azi, si geanta diplomat. Daca adaugam chintalul cu bataie spre 140 si Fiatul 600, botezat "bombita", avem portretul succint al celui care in adolescenta visa sa devina "poet cosmic" si care nu numai in volumele de "Aventuri apoximative" s-a dovedit a fi un vesel cronicar al timpurilor lui.

Aventuri aproximative vol. 2

Stresul muncii din presa scrisa si permanenta placere a lui Vlad Musatescu de a manca bine, dar si mult, au facut ca pacientului cam permanent al Institutului de Endocrinologie sa i se mai dea doar cinci ani de viata daca nu trece la regim strict, cu "branza de veci" delicatesa de capatai. Adio, asadar, cafele si mititei cu kilogramul, kentane si alte cele placeri nevinovate, stropite cu vreo Tamaioasa.

Se pensioneaza, in 1968, cu diagnostic "adenom hipofizar, obezitate si hipertensiune arteriala", dar nu tine cont de avertismentul medicului si o pacaleste chiar pe "copila buna" Penke, cat se tinea ea de cerber grijuliu.

In 1973 ii apare, in revista "Arges", condusa de poetul si prietenul Gh. Tomozei, unicul ciclu de poezii suprarealiste, prezentat astfel: "... Cei care il iubesc pe Marele Vlad vor avea surpriza de a-i descoperi vocatia esentiala: aceea de poet." Poemele ii apar dupa treizeci de ani de cand Geo Dumitrescu il debutase ca poet, cu "Moartea carabusului".

Aventuri aproximative vol. 3

Dupa treizeci de ani de tacere editoriala, Vlad Musatescu incepe sa publice vartos: "De-a puia-gaia" (1975), "De-a baba-oarba" (1976), "De-a baza" (1977) si "Contratimp" (vol. I – 1981, vol. II – 1983, toate la "Albatros"); "Unchiul Andi Tdetectivult si nepotii sai" (1982), "Cei trei veseli naparstoci" (1985), "Expeditia Nisetrul 2" (1987), "Aventurile celor patru ostrogoti", (1992, toate la Editura "Ion Creanga").

In context, Uniunea Scriitorilor il firitiseste cu trei premii: 10.000 de lei pentru "Contratimp", o "strachina folclorica, fara valoare declarata" (pentru "Naparstoci") si un "blid, tot folcloric (pentru TUnchiul Andi...t), cele doua vase fiind folosite de prolificul prozator ori de cate ori poftea, si poftea des, la "mancarea preferata, dar si profund nationala: fasolea batuta, cu ulei si usturoi, cu ceapa prajita deasupra, basca boiaua, si-alaturi, pe blid, carnatii de casa, bine prajiti, pan' ce devin crocanti".

Aparitiile editoriale continua cu "Aventurile aproximative". Astfel, Editura "Cartea Romaneasca" ii tipareste primele trei volume (1984, 1986, 1987), iar al patrulea este blocat la mantinela cenzurii de tov. Dulea, de la Consiliul Culturii, care ii cere autorului sa schimbe titlul, pentru ca "noi, romanii, nu suntem un popor de aventurieri". Astfel, "Oameni de buna credinta" au aparut, in fine, in 1989.

Acum, la volumul al III-lea al "Aventurilor aproximative" am atasat primele noua capitole ale… oamenilor rebotezati, incepand – coincidenta - cu "Omul care aduce ploaia". Motivele sunt doua: primul tine de "legile" tiparului (coli tipografice, de autor, numar de semne pe fila de manuscris etc.), iar Vlad Musatescu, excelent cunoscator in domeniu, n-ar fi zis ba, intelegand situatia. Al doilea, daca nu primul, ne place sa credem ca l-ar fi incantat, odata ce respectivele texte apar sub titlul initial.

Aventuri aproximative vol. 4

In acest ultim volum al "integralei Vlad Musatescu", Editura "Adevarul Holding" prezinta cititorilor, dupa capitolul "Maica-mare, unde mai eu peste noapte?", o serie de texte inedite (intitulate "Istorii") ale acestui scriitor aparte. Aparte, pentru ca a asternut pe hartie (de toate soiurile, de la cea de ambalaj la cea igienica) mai ales ceea ce a trait, dar si pentru ca scrierile sale contribuie, nolens-volens, la istoria, romantata ori nu, a literaturii romane a anilor 1940 – 2000.

Dar, pentru a nu incheia intr-o atmosfera gen "Marcia funebre", iata, aleatoriu, cateva repere ce creioneaza, odata in plus, un personaj extravagant precum Alexandru Vlad Marincu Conan Doi, din stirpea Musatescu:

- n-a fost un fan al Agathei Christie, careia ideile criminale ii veneau in bucatarie, dar ar fi vrut sa fie Sandra Brown (fireste, din punctul de vedere al tirajului cartilor);

- impreuna cu Penke, sotia ideala, traduce din bulgara "Esko, besko taralesko", devenind parintele celebrului "Arici Pogonici";

- desi in adolescenta visa sa devina "poet cosmic", n-a fost sa fie si, de pe aripile Pegasului, a cazut de buna voie – si, poate, silit de gena umoristica a celebrului sau unchi Tudor Musatescu – in transeele prozei umoristice.

Format: 13 cm x 21 cm

Nr. pagini: 496 + 528 + 528 + 416